Navigare prin tastatură
Blocare animații
Titluri subliniate
Tonuri de gri
Culori inversate
Linkuri subliniate
Mărire
Cursor negru
Cursor alb
Text: Mic Mediu Mare
Resetare
Închide

Lecturi de weekend

🌀 „Cea mai utilă contribuție a profesioniștilor medicali la atenuarea singurătății pacientului constă în a avea o interacțiune cu acesta, pentru stabilirea unei conexiuni chiar și de scurtă durată”.
🔹️Singurătatea este un fenomen cunoscut, care, se pare, devine tot mai mult o provocare socială și de sănătate. Marea Britanie și Japonia au numit miniștri ai singurătății în 2018 și, respectiv, în 2021, iar medicul chirurg general al SUA a numit fenomenul o provocare de sănătate publică similară cu cea a fumatului: la fel de dăunătoare pentru sănătatea fizică precum 15 țigări pe zi.
🔹️Clasificată de psihologi ca și emoțională, socială, situațională și cronică, singurătatea nu este același lucru precum a fi singur. Aceasta nu e un produs care să fie taxat sau reglementat; nu există o patologie evidentă care să fie țintită. Aceste dificultăți se reflectă, mai degrabă, în calitatea scăzută a literaturii de specialitate (studii puţine).
🔹️Fenomenul psiho-social și medical este, mai degrabă, un produs al modului în care sunt construite societățile:
* Mediile noastre fizice, dictate de planificarea urbană, pot descuraja conexiunea socială, dacă nu permit interacțiuni și implicare.
* Munca la distanță a devenit tot mai frecventă, ceea ce îngreunează formarea unor legături semnificative cu colegii.
* Utilizarea social media, cu promisiunile sale de a aduce oamenii împreună, a fost asociată cu sentimente sporite de deconectare socială.
* Austeritatea, sărăcia, rasismul și xenofobia provoacă inegalitate și sentimente de excludere.
* Tendințele societale către individualism, în detrimentul colectivismului și al sentimentului de apartenență, riscă să sporească sentimentele de singurătate.
* Pandemia covid, care necesita perioade de distanțare fizică, a schimbat modul în care interacţionau oamenji, iar conexiunile sociale slabe sunt asociate cu un risc crescut de afecţiuni cardiovasculare, hipertensiune, diabet, boli infecțioase, afectarea funcției cognitive, depresie și anxietate.
🔹️Înțelegerea modului în care aceste cauze pot favoriza singurătatea și în care acestea pot fi schimbate sau înlăturate generează soluţii, de exemplu, acordarea de prioritate creării de spații verzi, care ar putea îmbunătăți sănătatea mintală.
🔹️Deocamdată, cea mai utilă contribuție a profesioniștilor medicali la atenuarea singurătății pacientului costă în faptul, de a avea o interacțiune cu acesta, pentru stabilirea unei conexiuni chiar și de scurtă durată.
Sursa imaginii: the Guardian