Diagnosticul „diabet zaharat de tip 1” poate provoca șoc psihologic (dramă) pacientului și familiei lui la debut, însoțită de stare de vinovăție pe motiv că nu are vindecare. Impactul psihologic poate continua și pe parcurs, iar suportul din partea unui psiholog sau al unui grup de suport pot ajuta la depășirea trăirilor interioare profunde.
Este firească trecerea prin fazele de trăiri emoționale de intensitate și durată diferită, iar adaptarea psihologică este un proces care se desfășoară în câteva faze:
- șoc (trăiri interioare intense)
- negare (refuz)
- revoltă (furie)
- negociere (acceptare parțială)
- acceptare activă și responsabilă.
Depresia poate afecta îngrijirea diabetului, de aceea, identificarea ei în timp util și tratamentul sunt esențiale, iar netratată, poate duce la complicații suplimentare.
Sindromul „epuizării” (burnout) apare când pacientul sau aparținătorul au obosit de ritualul zilnic legat de gestionarea diabetului. O soluție ar fi perioadele de respiro.
Fiecare vârstă a copilului cu diabet de tip1 își are specificul ei. Chiar dacă nu pot vorbi, copiii mici pot manifesta simptome de tristețe și tulburări de comportament. Școlarilor le scade puterea de concentrare și atenție, se plictisesc, le scad performanțele școlare și pot refuza școala.
Nevoile de îngrijire medicală și cele emoționale ale adolescentului sunt diferite de cele ale copilului sau adultului cu diabet. Deseori apare deteriorarea controlului glicemiei din cauza factorilor endocrini care determină rezistența la insulină, a programului dezorganizat de mese și de activitate fizică și a comportamentelor riscante (începerea activității sexuale, fumatul, alcoolul, drogurile).
Pentru consiliere psihologică puteți apela:
Copii
Rețeaua națională de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor Youth Klinic
Centrul Medical „Cristian Șerban”,Buziaș, România
Adulți
Spitalul Clinic Republican (SCR)
Rețeaua de Centre Comunitare de Sănătate Mintală din Republica Moldova
Actualizat: 30.11.2020
