Energia (puterea) se obține din alimentele consumate. Acestea ar trebui combinate proporțional, încât să asigure necesarul zilnic de calorii, evaluat de medic sau asistentul de diabet. Fiecare persoană cu diabet de tip 1 își are necesarul zilnic de energie necesară pentru fiziologia corpului și activitatea fizică (mișcare).
În diabetul de tip 1 nu se impune o „dietă diabetică”. În principiu, e o alimentație echilibrată (sănătoasă), fără restricții alimentare, care se bazează pe obiceiuri și preferințe alimentare sănătoase, însă glucidele (uneori și proteinele) îngerate vor fi cântărite și acoperite cu insulină rapidă. Pe termen lung, dietele proteice nu sunt avantajoase, mai ales pentru copiii cu diabet de tip 1.
Indexul glicemic și încărcătura glicemică a alimentelor influențează glicemia în funcție de cantitatea consumată.
Glucidele sunt cea mai importantă sursă de glucoză, cel mai important combustibil al corpului. Jumătate din ceea ce mănânci ar trebui să fie glucide lente (90%), uneori combinate cu cele rapide (10%). Cu glucide rapide se corectează hipoglicemia.
Glucidele consumate influențează în proporție de 90% glicemia de după mese (5 minute – 3 ore).
Proteinele sunt zidarii corpului și afectează glicemia prin creștere în proporție de 50% după 3-4 ore de la masă, mai ales dacă se consumă mai mult decât necesarul zilnic. Jumătate din acestea ar trebui să fie de origine vegetală, altă jumătate de origine animală, însă fără conținut mare de grăsimi saturate (solide la temperatura camerei).
Lipidele (grăsimile alimentare) sunt energia depozitată care, practic, nu influențează glicemia, decât în proporție de 10%, la câteva ore după masă. Sursele acestora ar trebui să provină, mai ales, din plante.
Îndulcitorii înlocuiesc zahărul, nu conțin valori nutritive (non-calorici), ci doar pot alina gustul. În doze mari pot da gust amar, provoca diaree sau chiar creșterea glicemiei și doar unii sunt stabili la temperaturi înalte. Există îndulcitori naturali și sintetici, care sunt aprobați ca și aditivi alimentari. Dacă nu e posibil de evitat, se dozează cantitatea zilnică.
Glucidele pot fi cântărite/calculate prin două metode:
- glucidele (g) în porția cântărită, utilizând tabele (g glucide/100 g aliment);
- echivalentul de glucide (unitate de pâine=10 g glucide), utilizând unități de măsură-standard (bucată, felie, lingură, ceașcă…). Ultima metodă este relativă (estimare la ochi) și nu poate fi aplicată decât după acumularea unei experiențe personale.
Cantitatea de glucide din produsele din comerț se calculează aplicând regula „de trei simplă” (proporția matematică), după citirea obligatorie a etichetei alimentare.
Cantitatea de glucide din produsele gătite în casă se calculează per ingredient, sumându-le, apoi cântărind masa produsului gătit și aplicând regula „de trei simplă”.
Creșterea glicemiei la 2-6 ore după mese poate fi influențată de dietele sărace în glucide și bogate în proteine sau de mesele prilejuite de aniversări. Pentru a stabili dacă e nevoie de supliment de insulină rapidă (bolus) pentru proteine, se observă atent tendințele glicemiei timp de 5-6 ore după masă. De obicei se „acoperă” cu insulină rapidă de la 20% la 50% din proteinele consumate în plus față de necesar, care vor fi considerate drept glucide.
Actualizat: 30.11.2020
