În condiții de maxima precauție, azi, cei 20 de mici luptători au venit împreună cu părinții lor să-și ridice senzorii. Deși procesul de selectare a acestora a fost dificil, suntem conștienți că toți copiii merită să trăiască fără durerea înțepăturilor zilnice și în siguranța monitorizării continue a glicemiei.
Prioritate au avut cei mai mici, mai ales, aflați în perioada de “remisiune” (cărora nu le este indicată deocamdată terapia cu pompă), cu stări autoimune asociate, din sate/raioane, care nu poartă senzor și reprezintă cazuri sociale, la fel, care au completat formularul de aplicare, unde a contat și motivarea.
Astfel, juriul alcătuit din trei membri ai echipei proiectului au apelat la medicii endocrinologi și la asistenții sociali din raioanele cu cei mai multi copii aflați în evidență cu diabet de tip1.
Chiar dacă toți copiii cu diabet zaharat de tip 1 ar trebui să poarte, cel puțin, senzori de glicemie, precum recomandă consensurile clinice ISPAD, ADA, NICE, EASD, ne-am bucurat pentru cei 20 de mici, carora “vântul prielnic le-a suflat în pânzele destinului”. Aceștia au vârsta de la doi până la zece ani și vin din Soroca, Drochia, Telenești, Călărași, Strășeni, Ungheni, Cahul, Basarabeasca, Chișinău și Bălți, iar cel mai mic dintre ei e Matei, care are vârsta de nici doi ani și e în perioada de „remisune”.
Bucuria a fost nemărginită. „Băiatul meu de zece ani are variație mare a glicemiei, de la 3,2 la 30 mmol/L, în special când este fără supraveghere. Este slăbuț și foarte emotiv. Se înțeapă de șapte ori pe zi, iar la școală își măsoară glicemia încât să nu fie văzut de colegi, care îi reproșează că poate să-I „molipsească de diabet”. Este trist pentru că din cei trei prieteni pe care i-a avut până la diagnostic, a rămas doar cu unul… Îi place foarte mult să joace fotbal, dar după un caz de hipo severă, suntem foarte îngrijorați… Credem că senzorul îi va schimba calitatea vieții și îl va încuraja să lupte în continuare pentru viața lui”, a spus mama lui Petru C., vârsta de zece ani, din Strășeni.
„Exact cu o lună în urmă Vlad, fiul de cinci ani a fost diagnosticat cu diabet zaharat de tip 1. Vestea a fost la început ca o condamnare pentru mine, dar şi începutul unui nou stil de viaţă… Sper că cu senzori de monitorizare a glicemiei va putea gusta dulciuri și, cel mai important, va scăpa de înţepăturile la care este supus zilnic…”, a mărturisit o altă mama de copil, a lui Vladislav G., vârsta de cinci ani, din Bălți.
Actualmente, senzorii de glicemie au devenit un standard de aur în îngrijirea diabetului de tip 1, mai ales, la copii. În condițiile in care doar 33 dintre cei 480 de copii cu diabet de tip 1 din Moldova beneficiază de pompă de insulină cuplată cu senzor, aparținătorii de copii sunt nevoiți să cumpere astfel de sisteme din afară cu costuri acoperite din propriul buzunar, acestea alcătuind până la 70% din salariul mediu pe economie.
Prezentă la întâlnirea de azi, doamna Maria Marinuța, copreședintă a Clubului Internațional al Femeilor din Moldova (IWCM) și medic, de meserie, a menționat că statul ar trebui să-și asume acoperirea costurilor pentru senzori de glicemie pentru toți cei 480 de copii cu diabet de tip 1 din Moldova.
Senzorul de glicemie este o parte a sistemului de monitorizare continuă a glucozei care reprezintă un electrod de mici dimensiuni, montat sub piele, în țesutul interstițial (spațiu între celulele din țesutul gras). Se introduce cu ajutorul unui applicator, apoi acul este îndepărtat, lăsând sub piele electrodul ca un fir pe o perioadă anumită de funcționare a senzorului (6, 7, 10, 14 sau 180 de zile, în funcție de tipul și modelul acestuia). Senzorul de glicemie de uz individual (datele sunt accesibile pentru pacient) sau profesionist (datele sunt accesibile doar medicului din spital) este un consumabil care se schimbă la sfârșitul perioadei de funcționare. Valoarea glicozei citită de senzor este întotdeauna în urma valorii glicemiei capilare (din deget). Diferența în timp este de aproximativ 10-12 minute. Zonele/locurile de inserare a senzorilor sunt aceleași ca și în cazul injecției de insulină.
Printre avantajele unui senzor de glicemie se numără: reduce durerea prin numărul de înțepături; scade durata, frecvența și severitatea hipoglicemiilor; poate emite alerte atunci când o valoare-limită de hipo sau hiperglicemie (setată din timp de către pacient), a fost atinsă; permite ajustarea adecvată a dozelor de insulină și glucidelor; arată tabloul complet al excursiilor glicemiei; evidențiază vârfurile glicemiei și se pot aplica măsuri de prevenire a acestora; la fel, oferă posibilitatea de ajustare a dozelor de insulină prin utilizarea săgeții care arată trendul glicemiei, aplicate înainte sau la 2-3 ore de la mese; oferă multe date pentru a analiza detaliat profilul glicemiei și a ajuta la atingerea țintelor stabilite.
„Cu senzor glicemic – în siguranță” este un proiect de achiziție de senzori glicemici pentru donarea acestora către 20 de copii mici cu diabet zaharat de tip 1 din Moldova. Acesta este inițiat și realizat de voluntari ai Asociației Tinerilor cu Diabet DIA, cu suportul financiar în valoare de 124.608 MDL oferit de Clubul Internațional al Femeilor din Moldova (IWCM) și co-finanțat, în valoare de 865 EUR, de către Asociația „Help”, printr-o campanie de colectare de fonduri prin intermediul diasporei Republicii Moldova în Franța. Cu aceste fonduri au fost procurați senzori din afara țării, mai accesibilica preț, pentru un număr mai mare de copii.
Resursele grantului au fost colectate în cadrul Târgului de Caritate de Crăciun, organizat de Clubul Internațional al Femeilor din Moldova (IWCM), prin contribuția ambasadelor acreditate în Republica Moldova și a vizitatorilor. Proiectul DIA a fost unul dintre 112 aplicante și opt selectate. Asociația „Help”, prin diaspora din Franța a colectat fonduri aferente importului/logisticii, în valoare de 865 EUR.
