Studii recente au arătat că unul din trei adulți sau copii care utilizează senzori de glicemie și unul din doi copii care poartă pompă de insulină au dezvoltat reacții cutanate asociate fricțiunii pielii, folosirii pe termen lung a adezivului și inserării repetate a cateterului sau senzorului glicemic. Până la 77% dintre utilizatorii de senzori glicemici sau pompă de insulină au raportat pruritul ca manifestare comună, care a fost asociat cu scăderea concentrării atenției la școală, tulburări de somn și infirmitatea adeziunii dispozitivului și, drept urmare, 12% au renunțat definitiv la senzorul de glicemie. Evaluarea și diagnosticul diferențial al dermatitei de contact și a celei alergice reprezintă o altă provocare însă pentru profesioniștii medicali care îngrijesc persoane cu diabet de tip 1.
Identificarea unei zone cutanate sănătoase, care să tolereze senzorii de glicemie sau setul de infuzie a insulinei, este o mare provocare pentru unele persoane cu diabet. Cea mai avansată tehnologie de gestionare a diabetului poate fi inutilă dacă pielea nu o mai poate accepta. Pe măsură ce tehnologiile de gestionare a diabetului devin tot mai integrate în viața de zi cu zi, sănătatea pielii se conturează ca o componentă importantă a utilizării cu succes a acestora, deși adesea este subestimată. Reacțiile cutanate nu afectează doar confortul, ele pot perturba somnul, reduce încrederea în tehnologie până la renunțare la utilizarea acesteia.
Studiul multinațional SKIN-PEDIC a constatat că 30% dintre utilizatorii de sisteme CGM și 52% dintre utilizatorii de pompe de insulină au avut complicații cutanate. Dincolo de aceste reacții vizibile, cel mai frecvent simptom a fost pruritul (mâncărimea). În diverse studii, acesta a fost raportat în 23–77% dintre cazurile utilizatoare de senzori glicemici sau pompă de insulină. La fel, pruritul a fost asociat cu scăderea concentrării atenției la școală, tulburări de somn și infirmitatea adeziunii dispozitivului, ceea ce afectează bariera cutanată și crește riscul de manifestare a reacțiilor pielii.
În cazul adulților, studiul CUTADIAB a raportat reacții cutanate la 28% dintre utilizatorii de sisteme CGM și 29% dintre utilizatorii de pompe de insulină. Majoritatea acestor reacții indicau, mai degrabă, o iritație decât o alergie propriu-zisă, iar marea majoritate a continuat să-și folosească dispozitivul. Dintre cei care au prezentat reacții, 12% au renunțat definitiv la sistemul CGM — aproximativ 3% din numărul total al utilizatorilor de sisteme CGM din cadrul studiului.
Este mai ușor să menții pielea sănătoasă decât să o refaci. Majoritatea reacțiilor cutanate sunt mai lesne de prevenit decât de tratat. Câteva deprinderi zilnice simple pot face diferența.
Ghidul oferă o descriere a manifestărilor celor mai comune tipuri de reacții cutanate asociate utilizării tehnologiilor de diabet (iritație, dermatită alergică, cicatrici, lipohipertrofie, infecție), a riscului generat de prezența dermatitei atopice, a deprinderilor zilnice de îngrijire a pielii înainte, în timpul și după înlăturarea dispozitivului medical, a tacticii în manifestările cutanate persistente și recomandări pentru echipele medicale de diabet cu privire la evaluarea și referirea către un medic dermatolog, etc.
Ghidul Reacțiile cutanate asociate utilizării tehnologiilor de diabet reprezintă o adaptare a unui articol recent din publicația „Diabetotech”, fiind elaborat în cadrul proiectului „Actualizarea participativă a politicilor publice de diabet de tip 1 în Republica Moldova”, derulat de Asociația Tinerilor cu Diabet DIA, cu sprijinul Panorama Global oferit prin resursele Fundației Comunitare de Diabet de Tip 1 (Type 1 Community Fund).
