La 14 septembrie 2026, reprezentanta Asociaţiei DIA a participat la atelierul de evaluare intermediară a Strategiei Naţionale de Sănătate (SNS) 2023-2030. Iniţiat de Ministerul Sănătăţii, exerciţiul de evaluare independentă a SNS, moderat de un expert al Băncii Mondiale, a inclus entităţi desemnate: asociaţii de pacienţi, asociaţii ale profesioniștilor medicali, finanţatorul public de sănătate și o organizaţie de consultanţă în sănătate.
Prezentă la discuţiile ghidate de cele șapte obiective SNS, Veronica Volcov a remarcat câteva constatări și sugestii-cheie.
Crearea Consiliului Naţional al Pacienţilor, mecanism fiabil de consultări
În prezent, nu există un mecanism dedicat consultării proiectelor de politici publice de tipul unei entităţi-umbrelă a organizaţiilor societăţii civile (OSC) din domeniul sănătăţii, create de pacienţi. Consiliul Naţional al Pacienţilor (CNP) ar fi o soluţie fiabilă, „particip.gov.md” generând rateuri din cauza resurselor limitate ale asociaţiilor de pacienţi.
Restructurarea programelor naţionale de sănătate potrivit obiectivelor de tip SMART
Restructurarea programelor naţionale de sănătate (curative și preventive) potrivit obiectivelor de tip SMART înseamnă finanţare previzibilă a priorităţilor de sănătate publică: S – specifice/clare, M – măsurabile, A – accesibile/realizabile, R – relevante, T – încadrate în timp. Mecanismul actual de achiziţii publice în sănătate nu implică avizul entităţii OSC-urilor de pacienţi și nu este fundamentat pe rapoarte de evaluare a tehnologiilor medicale (ETM) și pe criterii clare de eligibilitate, indicatori de cantitate și cost-eficienţă, stipulate în eventualele programe naţionale de sănătate. Cadrul normativ actual nu obligă consultarea publică a proiectelor de ordine ministeriale sau comune cu privire la actualizarea listei medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate.
Actualizarea codurilor CIM și finanţarea sustenabilă
Actualizarea codurilor și subcodurilor de Clasificare Internaţională a Maladiilor (CIM-10) ar contribui la finanţarea previzibilă a sistemului de sănătate, inclusiv, la planificarea necesarului de achiziţii publice, integrarea în proiecte de cercetare clinică și fundamentală, precum și la crearea registrelor clinice naţionale.
Crearea SIA Fișa Electronică a Pacientului, prioritară
Sistemul informaţional Reţeta Electronică (eReţeta) este funcţional din anul 2024, interoperabilitatea datelor din Fișa Electronică a Pacientului (FEP) însă ar trebui să fie funcţională până în anul 2027. Ghidurile clinice de referinţă oferă algoritmi de evaluare și îngrijire, un exemplu fiind „Pașaportul de diabet de tip 1” (https://diatip1.md/wp-content/uploads/2026/06/Pasaport_de_T1D_Ghid_de_evaluare_clinica_autoingrijire_si_monitorizare.pdf).
Standarde clinice naţionale, actualizate la fiecare doi ani
Infrastructura renovată a ambulatoriilor și spitalelor este insuficientă pentru siguranţa pacientului și calitatea actului medical. Actualizarea participativă a standardelor clinice naţionale la fiecare doi ani ar fi o soluţie rezonabilă pentru clarificarea necesarului de achiziţii publice: opţiuni esenţiale, neadjuvante cu evidenţe de nivel A versus opţiuni preferabile, adjuvante cu evidenţe de nivel B-E.
Educaţia medicală continuă a personalului non-medical este esenţială precum cea a personalului medical, de exemplu, instruirea bufetierelor sau asistentelor de catering, care preiau și distribuie mesele pacienţilor internaţi, despre regimurile alimentare recomandate de ghidurile clinice actualizate.
Educaţia terapeutică structurată, standardizată
Asistentele medicale, nutriţioniștii, psihologii clinicieni licenţiaţi cu formare medicală fundamentală și educaţie structurată de specialitate ar putea prelua educaţia terapeutică structurată a pacienţilor cu condiţii medicale cronice, în condiţiile penuriei de medici de specialitate.
Autorizarea pe piaţă și achiziţiile publice
Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), aflată în subordonarea Guvernului, și Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), aflat în subordonarea Ministerului Sănătăţii, ar putea reorienta o direcţie de activitate pe negocierile directe cu producătorii de medicamente și dispozitive medicale esenţiale prin intermediul achiziţiilor bazate pe contracte-preţ-volum pe termen lung (acorduri-cadru) sau a achiziţiilor comune la nivel regional, în virtutea pieţei neatractive, obţinând preţuri comparabile în cadrul achiziţiilor bazate pe valoare.
Creșterea competenţelor angajaţilor responsabili de autorizarea dispozitivelor medicale non-tehnologice și tehnologice este esenţială, în sensul măsurării riscului și performanţei acestora. Achiziţiile publice bazate pe valoare realizate în baza rapoartelor ETM ar contribui la investiţii cost-eficiente în sănătate, un exemplu fiind Raportul ETM al Asociaţiei DIA „Sisteme de monitorizare continuă a glucozei (CGM) pentru dozarea insulinei. Tabele comparative” (https://diatip1.md/wp-content/uploads/2026/11/Raport_ETM_CGM_DIA_noiembrie_2026.pdf).
Strategia Națională de Sănătate „Sănătatea 2030” a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 387/2023, la 14 iunie 2023, la trei ani de la termenul setat pentru aprobare, în scopul modernizării sistemului de sănătate și creșterii accesului echitabil la servicii medicale de calitate. Documentul conţine 19 obiective, distribuite pe șapte componente: (1) sănătate publică (prevenție și reacție la urgențe de sănătate publică), (2) servicii medicale avansate (integrate, sigure, accesibile), (3) medicamente și dispozitive medicale (sigure, cost-eficiente), (4) resurse umane (instruite și motivate), (5) digitalizare (servicii, proceduri interoperabile), (6) sustenabilitate financiară (cost-eficienţă), (7) guvernanță (transparenţă, eficienţă).
