Ne-am dat întâlnire tot printre cărți, în sala de lectură engleză a bibliotecii „B.P.Hașdeu” la conferința „Tehnologii în diabetul de tip 1”. Pe cât de mare e, pe alocuri, rezistența la digitalizarea diabetului, pe atât de mult este actual subiectul tehnologiilor de îngrijire a acestuia.
Conform recomandărilor actuale ale ghidurilor de terapie a diabetului zaharat de tip 1, tehnologiile în diabet sunt o soluție de primă alegere pentru copii, adolescenți sau adulți cu tip 1, mai ales, la care se manifestă fenomenul „de zori” sau „de amurg”, hipoglicemiile frecvente și „mute”, la fel, care necesită determinarea frecventă a glicemiei. Marele avantaj ale acestora se referă la o variabilitate mai mică a nivelului de glucoză în sânge – de la hipo- la hiper-, o ameliorare a timpului de aflare în intervalul-„țintă” (3,9-10,0 mmol/L / 70-180 mg/dL), prin urmare, o creștere a calității vieții prin prevenirea complicațiilor pe termen lung (retinopatie, nefropatie, neuropatie diabetică).
Programul conferinței a inclus și raportul de activitate al Asociației DIA pentru anul 2018-2019, prezentat de Veronica Volcov, președinte cofondatoare, focusându-se pe prezentarea proiectului în derulare „Integrarea educației structurate in practica terapiei diabetului de tip 1 in Republica Moldova (DIED)”, realizat în parteneriat cu biblioteca „B.P.Hașdeu”, cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia. Conform obiectivelor acestuia, până în iulie 2020, urmează a fi publicat un ghid de îngrijire a diabetului de tip 1, drept material de suport pentru cursurile de educație, la fel, caiete de autocontrol cu tabelul conținutului de nutrienți la 100g aliment (încărcătura glicemică, inclusiv, echivalentul a 10g glucide raportat la 1 unitate de pâine) și carduri de urgențe medicale. În martie urmează instruirea personalului medical din secțiile Endocrinologie ale spitalelor publice naționale și municipale, în domeniul aplicării modelului DAFNE de educație structurată a pacienților, plus, crearea unui portal web care să găzduiască resurse educaționale în îngrijirea diabetului de tip 1.
În cadrul forului am discutat și despre recomandările privind ajustarea dozelor de insulină, inclusiv, conform trendului valorilor glucozei pe senzorii de monitorizare continuă, la fel, despre insulinoterapia prin pompă și pen, inclusiv, cel inteligent. Soluția penurilor inteligente, mai accesibilă decât cea a pompelor de insulină, a fost de mare interes: NovoPen Echo Plus (cu pas de dozare 0,5 unitate, înzestrat cu NFC) și NovoPen 6 (cu pas de dozare 1 unitate și NFC), Pendiq 2.0 (cu pas de dozare 0,1 unitate, pornire de la 0,5 unitate), Timesulin (capacul-timer), InPen (date integrate Clarity), Insulclock (aplicație integrată Contour Plus One), accesorii de administrare a insulinei: TickleFlex („gheruță” pentru formarea pliului), iPort (canulă pentru injectarea insulinei), etc. Noutatea ultimelor rezultate ale studiilor a fost acul de insulină cu lungimea de 4mm, dovedit a fi mai sigur pentru administrarea insulinei și evitarea traumării țesuturilor adipoase.
Invitată la eveniment, Dr. Natalia Porcereanu, membră a Comisiei de Endocrinologie MSMPS, sefa secției Endocrinologie SCM „Sf. Treime” din Chișinău, a insistat asupra insulinoterapiei și a indicațiilor pentru tehnologiile de îngrijire a diabetului de tip 1, menționând: „A fost o experiență extraordinară, participarea la acest eveniment…, colaborarea cu pacienții este foarte importantă și pentru medici, și pentru autorități”.
Victoria Verdeș, membră a comunității „Noi și Diabetul (tip1) din R. Moldova” a prezentat rezultatele studiului independent de precizie a celor cinci modele de glucometru, mai frecvent folosite în Republica Moldova, inclusiv, două achiziționate prin intermediul programului național de diabet. Conform acestora, modelul AccuChek Active s-a dovedit a avea marja de eroare cea mai mică, iar CleverChek și OnCall Plus – cea mai mare. Valorile glicemiei din plasma venoasă au fost comparate cu cele din capilar, cu ajutorul acestor glucometre, luându-se în considerație standardul ISO 15197: 2013, aprobat de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA).
A fost o întâlnire interactivă la care a contribuit cu propria experiență de utilizare a tehnologiilor aproape fiecare dintre cei 35 de participanți: Dexcom G5Mobile și G6, FreeStyle Libre1 și Libre2, Medtronic Guarduan Connect, aplicații pe telefon (Glimp, xDrip, Diabetes:M, CarbCalc, Incalc:Insulin Calculator, etc), cu soluții de prelungire a funcționalității senzorului, a transmițătorului, la fel și cu setările ratei bazale și bolus pe pompele AccuChek Spirit Combo și MiniMed Paradigm 754, ultima, prezentă pe piața de aici. Despre splendoarea pompei fără fir OmniPod a vorbit tata unei fetițe care însă nu o mai poartă din cauza costurilor de neacoperit…
Devenite un standard de îngrijire a tipului 1 de diabet, în lumea civilizată, senzorii de monitorizare continuă a glucozei, pompele clasice, cuplate cu senzor sau în circuit închis (Hybrid Closed Loop) sunt „acoperite” de asigurarea medicală. Accesarea acestora, în țara noastră, râmâne a fi o mare provocare, pe de o parte, nu sunt înregistrate și livrate în siguranță pe această piață, pe de altă parte, inaccesibile, ca preț, la care se adaugă și povara taxării coletelor poștale care depășesc valoarea de 200 euro.
În aceste condiții, mai ales, micilor pacienți, aparținătorii le găsesc cele mai creative soluții posibile de accesare a acestora în condiții de resurse limitate. Pacienții știu mai bine pe ce piețe le găsesc cu o reducere de preț: ace de 4mm din Italia, FreeStyle Libre din Franța, Dexcom G6 din Marea Britanie sau Guardian Connect din România…
Protocolul clinic național „Diabetul zaharat necomplicat” (actualizat în 2017) și programul național de prevenire și control a diabetului zaharat 2017-2021 nu prevăd îngrijirea diabetului de tip 1, cel puțin, în cazul copiilor, cu senzori de monitorizare continuă și/sau pompe de insulină, deși fiecare al cincilea copil din țară poartă vreun fel de asemenea tehnologie. Costurile lunare pentru consumabile, asigurate din buzunarul pacientului/aparținătorului, se ridică la 2800-4000 lei sau 45-60% dintr-un salariu mediu pe economie.
Actualmente, comunitatea pacienților cu diabet zaharat de tip 1 din țara noastră numără peste 5500 persoane, inclusiv, 493 de copii.
