Navigare prin tastatură
Blocare animații
Titluri subliniate
Tonuri de gri
Culori inversate
Linkuri subliniate
Mărire
Cursor negru
Cursor alb
Text: Mic Mediu Mare
Resetare
Închide

Experienţa parteneriatelor guvernamentale prezentată în cadrul Acceleratorului de Impact Social al Fundaţiei Comunitare de Diabet Tip 1

Acceleratorul de Impact Social (AIS) al Fundaţiei Comunitare de Diabet Tip 1 (T1D Community Fund) a avut loc la 26 martie, adunând în mediul virtual 22 de organizaţii de diabet din toată lumea, inclusiv, Asociaţia DIA. Cu sprijin nerambursabil oferit de Panorama Global, din fondurile Trustului de Caritate Helmsley, acestea își împărtășesc experienţele de punere în aplicare a iniţiativelor de impact pentru comunităţile locale de diabet tip 1.

Veronica Volcov a prezentat experienţa parteneriatelor guvernamentale de pe parcursul ultimilor doi ani.
Subiectul a captat interesul participanţilor, mai ales, în ceea ce privește resursele dezvoltate pe parcursul anului 2025: rapoartele de evaluare tehnologică comparativă ale sistemelor CGM pentru dozarea insulinei și a subprogramului naţional de diabet tip 1 din România, în contextul subreglementării mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale (ETM).

Astfel, contextul parteneriatului cu Comisia parlamentară pentru Sănătate, Protecţie Socială și Familie în sensul actualizării participative a politicilor publice de diabet tip 1 a fost determinat de invalabilitatea programului național de diabet (expirat în 2021), a ordinului ministerial 307/2020 care nu asigură accesul echitabil și incluziv la dispozitivele medicale tehnologice de gestionare a diabetului tip 1, al protocolului clinic naţional în diabetul necomplicat ṣi al programului naţional de prevenṭie a bolilor netransmisibile prioritare (2023-2027), care nu acoperă nevoile clinice ale persoanel9r cu diabet tip 1.

A fost menţionată colaborarea cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină în ceea ce privește implementarea sistemului de rețetă electronică și demersurile adresate Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației și Cercetării. Acestea din urmă se referă la scutirea de taxa pe valoare adăugată la importul de sisteme de monitorizare continuă a glucozei (CGM), destinate uzului personal al cazurilor neeligibile și la adaptarea rezonabilă a mediului educaţional și de muncă al elevului și angajatului cu diabet tip 1.

Studiul sociologic „Experiența națională cu diabet tip 1: Acces la medicaţie, educație, tehnologie (publicat în iulie 2025) și ghidul clinic național de diabet tip 1, elaborat sub egida departanentului Endocrinologie/Diabetologie al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” au atras la fel de mult atenţia participanṭilor.

Printre provocările enunţate s-au numărat: corupția și subreglementarea domeniului achizițiilor publice de dispozitive medicale tehnologice de gestionare a diabetului tip 1,
lipsa transparenței în procesul decizional, expertiza limitată în domeniul dispozitivelor medicale tehnologice, în special, în ceea ce privește sistemele CGM, piață neatractivă pentru sistemele CGM neadjuvante.

Focusul pe menţionarea corupţiei în sănătate a fost decelat de un reprezentant al Federaţiei Internaţionale de Diabet, prezent la atelier. Potrivit Laurei Codruța Kövesi, șefa Parchetului European Anticorupţie: „Sunt identificate cinci domenii de manifestare a corupţiei în sănătate din România: achiziţiile publice, serviciile medicale, bugetarea spitalelor, accesul personalului în sistemul medical, autorizarea farmaciilor. În domeniul achiziţiilor publice, aceasta constă în pretinderea și primirea a 5-20% din valoarea facturii, mita având o cotă mai mare decât în domeniul infrastructurii (2%) sau
a achiziţiilor publice (10-15%).
Mai multe detalii pot fi găsite aici.

Abordarea metodelor aplicate în demersurile de pledoarie s-au referit la audieri publice, audienṭe, petiţii, solicitări de date, ghiduri, apariţii în presă, publicaţii, monitorizarea achizițiilor publice,
implementarea dosarului electronic de sănătate și al registrului electronic de diabet, evenimente de sensibilizare a publicului.

Drept rezultate ale eforturilor de parteneriat guvernamental au fost enumerate: ordinul ministerial care prevede lista condiţiilor medicale prioritare pentru rambursarea dispozitivelor medicale în perioada 2024-2026, implicit ale sistemelor CGM și negocierea prețului celor admise la concurs, rambursarea preţului analogilor de insulină și a dispozitivelor medicale non-tehnologice prin finanțare publică din contul asigurării obligatorii de sănătate, intrată în vigoare în 2022-2023, rambursarea insulinelor și a dispozitivelor medicale non-tehnologice pentru refugiații ucraineni, prin finanțare din fondurile Organizației Internaționale pentru Migraţie.

Activitățile de pledoarie și parteneriate guvernamentale din cadrul sistemului de sănătate reprezintă o responsabilitate majoră. Misiunea și valorile organizaționale însă pot motiva echipele în accederea către impactul social, în pofida contextului impregnat de conflicte de interese. Resursele umane și financiare limitate reprezintă o provocare enormă pentru elaborarea și implementarea strategiei de impact social, necesitând abilități analitice, de comunicare publică, o bună înțelegere a sistemului de sănătate și al cadrului de reglementare, a menţionat în concluzie Veronica Volcov, directoare și cofondatoare DIA.