de Veronica Volcov
Accesibilitatea aplicaţiilor mobile și a platformelor de stocare a datelor generate de rapoartele sistemelor de monitorizare continuă a glucozei (CGM) este condiţionată de autorizarea acestora pe piaţă. Fără reglementări clare, piaţa Republicii Moldova nu este atractivă. Biroul pentru Europa al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), în cooperare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) realizează o evaluare a politicilor și reglementărilor de accesibilitate digitală la nivel naţional, în scopul de a oferi recomandări pentru punerea în aplicare a Directivei UE cu privire la Actul European de Accesibilitate, care împreună cu cea privind serviciile mass-media audiovizuale, Codul European al comunicațiilor electronice și de accesibilitate web sunt esenţiale în accesibilitatea produselor și serviciilor publice.
La 25 septembrie curent, Nadia și Andreea Gîncu, reprezentante ale Asociaţiei DIA, au participat la o ședinţă de consultări, alături de organizaţii ale societăţii civile din domeniul dizabilităţii vizuale, auditive, motorii, cognitive, intelectuale, multiple, prezentând barierele și bunele practici de accesibilitate digitală ale persoanelor insulino-dependente, utilizatoare de tehnologie pentru gestionarea diabetului de tip 1. Printre acesrea se numără: accesibilitatea geografică a aplicaţiilor mobile de citire a valorilor glucozei de către sistemele CGM și a platformelor de stocare a datelor generate de sistemul AGP de raportare, interoperabilitatea acestor date cu sistemele informaţionale și dosarul electronic de sănătate, aplicaţii mobile de programare online, etc.
Sistemele CGM reprezintă o tehnologie esențială pentru gestionarea diabetului dependent de insulină, reducând semnificativ riscul complicațiilor și îmbunătățind calitatea vieții pacienților. În Republica Moldova sunt opțiuni limitate de sisteme CGM sigure și cu precizie dovedită, precum și de aplicaţii aferente acestora, de aceea utilizatorii sunt nevoiți să le acceseze din afara țării, cu resurse proprii, și să recurgă la soluţii VPN de securizare a identităţii și a localizării geografice a titularului, în lipsa autorizării pe piaţă. Disparitatea în accesul la tehnologii medicale esenţiale de pestionare a diabetului este determinată, inclusiv, de nivelul scăzut de alfabetizare digitală, lipsa accesului la consumabile (senzori de glucoză) și aplicații, platforme digitale aferente, ceea ce înseamnă un control glicemic precar, complicații acute și pe termen lung mai frecvente, calitate și speranță de viață scăzute, precum și costuri mari de spitalizare cu până la 40 la sută.
Sugestiile prezentate de reprezentantele DIA s-au axat pe crearea infrastructurii de utilizare a sistemelor CGM, facilitarea procedurilor de autorizare pe piaţă, însă bazate pe standarde minime de calitate cu privire la siguranţă, performanţă și acurateţe dovedite prin studii clinice, accesibilitatea asistenţei tehnice a utilizatorilor sistemelor CGM și interoperabilitatea acestor date cu dosarul electronic al pacientului și alte sisteme informaţionale din sănàtate.
La 3 septembrie 2025, Guvernul a aprobat Programul Național de Digitalizare și Inovare în Sănătate (PNDIS), iniţiat de Ministerul Sănătăţii. Acesta își propune în timp de cinci ani (2025-2030) să dezvolte un sistem naţional de sănătate digitalizat, bazat pe o arhitectură interoperabilă între toate sistemele de sănătate și o infrastructură de date securizate. Cele mai importante produse și servicii digitale care urmează a fi dezvoltate se referă la dosarul electronic de sănătate (în engleză: electronic health record – EHR), telemedicină, aplicaţii mobile în sănătate, sisteme informaţionale și registre naţionale, etc. Documentul poate fi accesat aici.
Astfel, dosarul electronic al pacientului ar putea conține date medicale securizate și accesibile prin autentificare (istoric medical, diagnostic, schema de tratament, alergii, investigaţii paraclinice, intervenţii clinice, eReţetă, chat cu personalul medical, etc).
Potrivit Asociaţiei Companiilor din domeniul TIC, documentul conţine opţiunea instituirii unui Sandbox Reglementator pentru Tehnologii Medicale Digitale (MedTech Sandbox), care ar permite companiilor, startup-urilor și instituțiilor medicale să testeze tehnologii și servicii digitale inovatoare într-un mediu controlat, cu supraveghere din partea autorităților și cu reguli adaptate fazei de testare. Crearea și pilotarea MedTech Sandbox, inclusiv elaborarea cadrului normativ, este preconizată pentru anii 2026-2027.
Bunele practici ale ţărilor europene, prin modelul Estoniei, arată că 95 la sută din datele medicale sunt electronice, iar personalul medical autorizat le accesează pe o platformă unică, securizată pentru a oferi servicii medicale de calitate înaltă, potrivit recomandărilor ghidurilor clinice de specialitate. În Danemarca, portalul sundhed.dk sau în SUA, sistemele epic.com, oferă acces personalului medical autorizat și pacienților la dosarul electronic al pacientului, crescând astfel accesibilitatea datelor clinice ale pacientului pentru personalizarea tratamentului și implicarea acestuia în propria sănătate. În România, dosarul electronic al pacientului permite evitarea dublării prescripțiilor medicale și o mai bună monitorizare a persoanelor cu condiţii medicale cronice.
În sfârșit, digitalizarea în sănătate va crește calitatea îngrijirii pacientului prin furnizarea datelor medicale în timp real către clinicieni și cercetători medicali.
Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) este agenția specializată a Națiunilor Unite pentru comunicații și tehnologia informației, fiind cea mai veche organizație interguvernamentală internațională. Înființată în 1865 cu sediul la Geneva, Elveția, aceasta alocă spectrul radio și orbitele sateliților, stabilește standarde tehnice pentru conectivitatea globală și contribuie la creșterea accesului la tehnologie.
Imagine: Arhitectura ecosistemului de digitalizare în sănătate, PNDIS 2025-2030, pagina 17.
